Alegeri. Fie că ne dăm seama, fie că nu, le facem. Nonstop.
Când ne-am născut, am primit liberul arbitru de a decide pentru noi înșine. Exclud aici discuțiile despre sclavie, nazism sau chestiuni ce țin de dorința oamenilor de a-i supune pe semenii lor. Cu timpul, am văzut că alegerile ne influențează traseul vieții și totuși n-am dedus de aici că dacă facem alegerile în mod conștient, putem avea viața mult visată. Poate că nu putem alege în privința lucrurilor ce nu țin de noi (cum ar fi dezastrele naturale), dar putem alege perspectiva din care vedem viața. Nu e totuna dacă după ce casa ți-a fost făcută praf și ai rămas cu familia pe drumuri, te apuci de băut – intri într-un colaps și mai mare și încerci să te sinucizi sau… îi mulțumești lui Dumnezeu că ați scăpat cu viață, nu-ți pierzi speranța și ceri ajutor. Nu-i condamn pe cei ce aparțin primei categorii – nu am idee câtă tristețe e în inima lor, însă banii sunt doar o invenție cu valoare supraestimată, propria noastră viață și cea a oamenilor de lângă noi valorând mai mult decât orice.
Alegem să facem bine sau nu. Să avem curaj sau să ne mai gândim o dată. Să fim dușmani sau prieteni. Să ne pese sau să ne băgăm piciorul. Poate dacă nu aș fi admirat trotuarul în timp ce mă plimbam, aș fi dat ochii cu omul care m-ar fi întrebat dacă n-am un foc și care peste ani, mi-ar fi devenit cel mai bun prieten. Dacă aș fi avut chef să-i zâmbesc doamnei de la ghișeu, poate că actele ar fi fost deja gata. Orice gând, cuvânt sau gest înseamnă ceva. În fiecare zi, linia vieții noastre parcurge câțiva centimetri pe hartă, o ia înspre N,S,V sau E. Și ajungem aici, unde suntem acum. Am fi putut fi altundeva, dar asta am ales.
Când o să înțelegem că fiecare decizie are o consecință, că o simplă bătaie de aripi de fluture poate cauza o tornadă, că what goes around comes back around, viețile noastre o să se schimbe. Devenind conștienți de propria putere, vom alege doar ceea ce ne face bine și ceea ce ne aduce bunăstare, fericire sau pur și simplu pace. Putem avea tot ce ne dorim, dacă știm cum să obținem asta. Deși e destul de simplu – un simplu Da/Nu, tot greu rămâne. Treptat, o să învățăm. Până când o să ne setăm cum trebuie, avem multă tristețe de înfruntat.
Frumos si bine scris pentru cineva de doar 20 de ani! Succes in continuare!
🙂 Mersi frumos!
super Nali:)tine-o tot asa;)