Aurul devine praf

Să zicem că ești un om bogat. Ai milioane de euro în contul bancar, zeci de construcții imobiliare și pe deasupra, tocmai ți-ai comandat un Audi A1 Quattro. La gât porți un lanț de aur 24K și în dulap ai cel puțin o haină ce valorează mai mult decât venitul pe 5 ani al unui om de rând.

Te trezești într-o dimineață ca oricare alta, mândru de tot ce ai. Te ridici în picioare, apeși pe butonul care trage automat draperiile și surpriză – nu funcționează. Enervat, te duci până la geam și le tragi tu singur ca să vezi cum e vremea… dacă ar fi soare ar fi perfect. Astăzi pare cam mohorât și înnorat, așa că mergi până la baie ca să faci un duș revigorant. Altă surpriză – apa de abia curge și e oricum numai incoloră nu, așa că o lași baltă. În bucătărie îți torni niște Evian în paharul de cristal și vrei să dai drumul la televizor ca să afli cum stă treaba prin lume și ce investiții ingenioase ai putea face ca să mai câștigi niște bănuți. Nici televizorul nu merge deci verifici întrerupătoarele și siguranțele ca să realizezi că nu este curent. Și mai furios, îți iei smartphoneul ca să faci reclamație – trăim în secolul 21, cum se poate să n-am eu curent? Fiindcă ești clar urmărit de ghinioane, și IPhoneul e stins și nu vrea să pornească. Nu mai pare așa de smart acum, nu? Așa că te îmbraci și ieși din casă.

Aerul e cam irespirabil și parcă poți citi disperarea în ochii celor care trec pe lângă tine. Câteva magazine au geamurile sparte și în depărtare se văd niște indivizi care se bat. Te apropii și realizezi cu stupoare că se ceartă pentru niște banale sticle cu apă. Or fi sfințite? Nu prea.

E secetă. Datorită consumului iresponsabil de energie și a poluării excesive, resursele de hrană și de apă au început să se epuizeze. Din cauza stratului de ozon distrus, culturile agricole au dat chix și mult prea obișnuita pâine are acum o valoare mai mare decât tot portofoliul tău de acțiuni. Ai mai auzit mai demult ceva despre încălzirea globală, dar nu credeai există. Sau dacă există, n-are cum să te afecteze în vreun fel, la cât ești de bazat. Cei din jurul tău te încolțesc fiindcă se gândesc că probabil ți-ai făcut provizii, însă înafară de conturi inaccesibile, blocuri inerte și lingouri de aur, nu deții nimic cu adevărat important. Chiar și dacă ți-ai fi făcut un stoc de alimente de bază, nu te-ar ajuta să supraviețuiești prea mult, când vezi cum pământul din jurul tău se prăbușește.

Din fericire, ăsta e doar un scenariu. Poate nu va fi secetă, poate vor fi inundații. Azi nu ești nevoit să îți dai toate averile pentru un colț de pâine și un pahar cu apă. Azi lumea încă pare că funcționează – motoarele intoxică orașele, fabricile poluează apele, pădurile se taie, gunoaiele se adună. Tehnologia e în floare și tu vrei să cumperi un buchet întreg. Vrei multe lucruri inutile, ca să câștigi cât mai multă putere, dar nu realizezi că în felul ăsta de fapt o pierzi.

Poate că nu o să se întâmple azi, poate că nici mâine. Nu ție, dar poate copilului tău. Dacă nu vezi că e nevoie de o schimbare, scenariul o să devină realitate. Vreau să oprești computerul ălă când nu-l folosești, vreau să stingi becul dacă pleci din cameră. Să refuzi să cumperi branduri care poluează, să ridici hârtia pe lângă care ai trecut și să o arunci la coș. Vreau să renunți o zi la mașină și să te plimbi prin parcul care încă are pomi vii pentru a mulțumi o secundă pentru tot ce ai. Să mănânci și să bei cât ai nevoie și să dai și celui care n-are deloc. Vreau să vrei toate astea, așa că te rog – “Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume.”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.