Pfoai! Cam ăsta e cuvântul potrivit pentru o mare parte din generația mea. Cel puțin pentru mine sigur e…
Am ajuns în punctul în care planurile generale de viață s-au dat peste cap și trebuie să fac bine să găsesc
planul B care poate salva situația. Aici, situația reprezentând viitorul meu.
Cum e când deschid ochii și nu am în minte o școală pentru care trebuie să mă ridic din pat și pe care să o înjur? Nasol! Dar când știu că e cazul să aleg drumul pe care vreau să merg și un oraș în care să locuiesc, cel puțin temporar? Și mai nasol!
Așa că ce să fac? Mă gândesc că aproape toată lumea a trecut la un moment dat prin asta și nu a fost sfârșitul lumii.
Mai pe scurt – adaptabilitate și improvizație. Astea o să fie cuvintele mele.